Anunțul oficial de la Casa de Pensii, procentele exacte de majorare. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie și 1 septembrie 2024

de: Cojocaru Cristian
19 11. 2023

Potrivit declarațiilor lui Daniel Baciu, noile modificări aduse legii pensiilor în România au ca scop principal eliminarea inegalităților legate de stagiile de cotizare. Aceste modificări anunțate de Casa de Pensii sunt fundamentale și vizează principiile contributivității, stabilității, solidarității și egalității în sistemul public de pensii.

Legea pensiilor publice, care afectează aproximativ 5 milioane de pensionari aflați în plată și viitorii aplicanți pentru pensie în sistemul public, aduce schimbări semnificative în ceea ce privește modul de calcul al pensiilor. Conform lui Daniel Baciu, președintele CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), modificarea crucială se referă la formula de calcul, care difera esențial de cea actuală. Noul calcul se bazează pe numărul total de puncte înmulțit cu o valoare fixă numită VPR (valoarea punctului de referință). Acest VPR se calculează ca raport între valoarea punctului de pensie și 25, unde 25 reprezintă un stagiu mediu de cotizare între 15 și 35 de ani.

Scopul acestei noi formule de calcul este eliminarea inechităților acumulate în sistemul public de pensii. Astfel, pensionarii care s-au pensionat în diferite perioade, sub legislații diferite, vor beneficia acum de o recalculare care aduce toate pensiile la aceeași valoare.

Daniel Baciu subliniază importanța acordării punctelor necontributive pentru armată, facultate și șomaj, precum și acordarea punctelor de stabilitate pentru cei care rămân mai mult în activitate. Aceste modificări aduc beneficii substanțiale celor care au stagiile de cotizare superioare.

Daniel Baciu, președintele CNPP (Casa Națională de Pensii Publice)

Casa de Pensii explică noua formulă de calcul a pensiilor

O altă noutate adusă de legea nouă se referă la mecanismul de indexare, care va avea un impact semnificativ asupra majorărilor anuale. Indexarea se va face în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut pe economie.

Reformele propuse nu implică o creștere a vârstei de pensionare în sistemul public, rămânând la 65 de ani, aceeași vârstă reglementată în legea 19/2000. Cu toate acestea, se prevede egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților până în 2035. Daniel Baciu explică că acest lucru nu înseamnă o creștere a vârstei de pensionare, ci o egalizare treptată între sexe.

De asemenea, reforma include acordarea sporurilor sporadice, cum ar fi acordul global înainte de 1989 și al 13-lea salariu, la calculul pensiilor, aducând astfel o majorare suplimentară.

Reprezentantul CNPP susține că implementarea acestei legi este crucială și anticipată, cu un impact bugetar de 15 miliarde de lei începând cu 1 ianuarie 2024 și 10 miliarde de lei pentru recalcularea din septembrie 2024. Estimează că aproximativ 5 milioane de pensii vor fi recalculate în septembrie 2024, iar nicio pensie nu va scădea în urma reformei.